| Minciuni fundamentale |
|
|
|
|
A fi impotriva unui lucru 26 martie 2010
A fi impotriva unui lucru inseamna a-l sustine cu atentie, cu energie, adica, a-l apara. Cand lupti impotriva razboiului il alimentezi cu puterea ta de lupta, cand esti pentru pace, alimentezi pacea cu puterea ta.
raului, pentru ca astfel ele il cladesc si il ajuta, ci truda unui destin ar trebui sa imbratiseze doar calea armoniei si a iubirii.
Adrian Manolache
Oricat ar parea de absurd 25 martie 2010
Oricat ar parea de absurd, nu exista religie toleranta. Spun absurd, pentru ca inteleg prin religie o forma superioara de apropiere si ingaduinta, si iata, o gasesc revendicativa, tulbure, fanatica. Daca eu, un om liber de orice credinta religioasa ma asez in postura de a comunica cu ceilalti care nu sunt asemeni mie, iar acestia devin agresivi si violenti in preajma cuvintelor mele, nu pare oare toata munca credintei lor, zadarnica...? Nu ar trebui sa fie rodul acestei credinte iubire, impacare si ajutor pentru aproape si nicidecum fanatism si ura...
Adrian Manolache
Cea mai puternica
24 martie 2010
Cea mai puternica forma de lupta impotriva inertiei nu e vointa, ci asezarea in trecere. E drept, vointa te ridica deasupra unei vieti mediocre oferindu-ti calea catre succes, dar nu iti arata si calea catre fericire. A avea vointa inseamna a fi impotriva lucrurilor care te lasa in afara ei. Dar curgerea fireasca a existentei nu inseamna impotrivire, ci acceptare, nu indepartare de lupta, ci impreunare cu pacea.
Adrian Manolache
Cineva are interesul... 23 martie 2010 Cineva are interesul ca viata noastra sa fie inflationata de lucruri inutile. Am devenit dependenti de tot felul de butoane si substante miraculoase fara de care nu am mai vedea lumea suportabila.Prizonieri unui confort ieftin platim pentru el cel mai cumplit pret.Ne risipim viata.O vindem pe paiete, izoland-o din esenta ei.Cineva are interesul ca noi sa traim cu iluzia ca toate aceste giumbuslucuri tehnologice dau consistenta destinului nostru
si il implinesc. sinistra, in care omul nu mai poate supravietiui decat ancorat la GPS, ABS, ESP, coenzima Q10, fermentul Bifidus si alte astfel mii de enunturi eronate ale fericirii.Stiinta izolarii in simplitate este, de fapt, stiinta deschiderii catre adevarul ultim si implinirea suprema a vietii.
Adrian Manolache
Lumea in care traiesc
22 martie 2010
Lumea in care traiesc e amprenta pe care mintea mea o fura lumii. Atunci cand sunt obosit eu iau din lume lucrurile filtrate de oboseala (si pe celelalte le pierd), cand sunt suparat iau lucrurile filtrate de suparare, cand iubesc, pe cele pe care le lasa iubirea sa-mi ajunga. Cand traim in zona simturilor marunte si a nevoilor pecuniare, amprenta lumii asupra noastra indurereaza si lacomeste, amplificand durerea si lacomia carora le suntem prizonieri.Cand iubim,amprenta lumii ne imbratiseaza. Indiferent de cum arata lumea fara noi lumea, cu noi, e doar creatia mintii noastre.
Adrian Manolache
Ucigasii de copii 21 martie 2010
Ucigasii de copii nu sunt cei care alearga cu bolizii pe strazi inconstienti si salbatici. Ucigasii de copii nu sunt cei care le injecteaza in trupuri vaccinuri distrugatoare. Ucigasii de copii nu sunt nici macar cei care starnesc razboaie pentru a-si creste averile. Ucigasii de copii suntem noi, parintii, educatorii, profesorii, preotii, noi, toti cei care ii fortam sa se adapteze lumii noastre bolnave si nu ii lasam sa fie prunci ai existentei, liberi si increzatori in propria lor putere de a intelege si a actiona.
Adrian Manolache
Nu poti fi fericit maine
20 martie 2010
Nu poti fi fericit maine. Nu poti fi fericit refuzand ceea ce ai azi. Ceea ce esti azi. Oamenii asteapta o viata sa se intample o minune: sa ia un examen, sa termine o scoala, sa gaseasca o slujba, sa-si intemeieze o familie, sa-si faca o casa. Ei traiesc o fericire care se va intampla candva. Nu exista o fericire candva. Fericirea este ceea ce se intampla in fiecare secunda a vietii tale.
Adrian Manolache
Cine e mai intelept ...
19 martie 2010
Cine e mai intelept, cel care spune: nu mai e nimic in aceasta lume care sa ma mai uimeasca, sau cel care marturiseste: nu e nimic in aceasta lume care sa nu ma uimeasca...? Oare sunt diferiti unul de celalalt?... Mai e vreunul din ei viu?...
adrian manolache
Undeva, inauntrul nostru...
18 martie 2010
Undeva, inauntrul nostru cuvintele devin fiinte. Deaceea, cand le rostim, nu spunem pur si simplu cuvinte goale, ci lasam sa plece de la noi ceva care are o viata proprie, care creste, se transforma... In timp, fiecare cuvant devine un sclav al nostru ce repeta, repeta, repeta, o anumita sarcina. Un slujitor asociat unei anume misiuni. Astfel ca atunci cand vorbim, nu spunem nimic despre prezent, despre existenta, ci doar despre amprenta pe care cuvintele noastre au insamantat-o in noi ca pe un sistem fundamental, axiologic. Si daca nu vorbim niciodata limba prezentului, de ce ne-am mai certa incontinuu unii cu altii despre ceva trecut, care a crescut distante, egouri, orgolii...? Noi nici macar nu banuim cat de diferit suna in mintea fiecaruia un acelasi cuvant, altminteri poate am fi tentati sa invatam a vorbi altfel.
adrian manolache
Te-ai gandit vreodata... 17 martie 2010
Te-ai gandit vreodata ca indiferent pe cine azi tii la piept si in inima, indiferent cat de alambicata pare formula care te-a adus aici si acum, cu o iubire sau alta, de fiecare data cand privesti pe cei care-ti sunt dragi, dar si pe ceilalti, oricare altii, de fiecare data cand privesti, ochii tai vad si ceva din ceea ce priveai atunci, si nu ai cum, nici unde sa scapi din aceasta stransoare a ceva care a fost si care continua, fie ca te minti ca a trecut, fie ca te minti ca n-a existat...
adrian manolache
Powered by !JoomlaComment 3.26
3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved." |
|||||||
| < Precedent |
|---|
Login
